C-un ochi ce ne zâmbeşte-ngăduitor,
Iar celălalt e plin de lacrima-nţepenită,
Ştiind că printre noi trece un nor.
Mă doare dorul de nopţile senine,
Când mă visez in braţele tale,
Doar tu mă-nalţi prinţesă din atâtea regine
Şi mă-nvălui în munţi cu roşii petale.
Mă doare ca n-ajung la Lună,
Să-mi pun ca eşarfă la gât o mică rază,
Vampir al nopţii să fiu o nebună
Şi ziua-n colbul selenar nimeni sa nu ma vază.
Mă doare tot si nu mă doare mai nimic,
Plăcerea şi sadismul s-au împreunat,
Visez cu ochi deschişi la cel ce m-a creat,
Tămăduieşte-mă Tu Doamne .. câte-un pic ...!!
de Elena Mândru,
