Ileana...:**

Ileană sunt ,dar nu şi Cosânzeană
tu,Frumosule la suflet,prinţ nu eşti,
să-ţi fiu la-mpărăţie vreo curtezană,
suntem pe lumea pământeană şi nu aceea din poveşti.

Nici cal înaripat n-o să călărim
spre tărâmuri necunoscute nouă,
îmbrăţişaţi pe frunze verzi să ne iubim,
pe-un tril de păsărele,de-i soare sau plouă.

În vise de taină doar am putea zbura
pe aripile vântului spre-a noastră stea,
să-i mângâiem lumina diamantină,
uitându-ne la ea în nopţile cu lună plină...

   Elena Mândru

26.06.2015

Cerneală cu speranţă....:**

Rătăcită în mine prin noianul de gânduri ,
Idei învălmăşite aştern pe hârtie,
Pictez cu cerneală puncte pe rânduri,
Speranţe hrănite de suflet să-nvie.

E-o dulce tresărire când îţi văd chipul,
Se-mprăştie cerneala pe alba filă.
O zvâcnire îmi cuprinde mintea şi trupul,
Ochi cugetători mă străpung fără milă.

Caut răspunsuri la sute de-ntrebări,
Totul pare învăluit în mister.
De ce le mai pun ,pierdute-s în zări;
Pleca-vor în pământ sau spre cer...

   Elena Mândru

     21.06.2015

Zvârcolire în vis...:**

La tine-n gând şi singură cu mine
Un suflet ce-amuţeşte noaptea-n ruine,
O zvârcolire-n visele dureroase,
E-atâta suferinţă-n jocuri misterioase.

Şirag de taine ce merg pe drumuri pustii,
Nici eu nu ştiu ,nici tu nu vii.
Pădurea-şi leagănă crengile a jale,
Pătându-şi culoarea cu lacrimi amare.

Am mintea-nfăşurată cu un voal ,
E de tristeţe şi nu de bal ,
Mă străpunge-o săgeată-n tenebrele sfere,
Un geamăt cu foc ,răscolind atâta durere.

La tine-n gând şi singură cu mine,
Pădurea îşi leagănă culoarea-n suspine !

Elena Mândru
 22.06.2015

Rugă...:**

Aud inima cum îmi numără secundele,
Ce se scaldă-n pulsul bătând zgomotos,
Timpul ne trece prin ani ca undele,
Zbătându-ne într-un şoc cu ser veninos.

În toate anotimpurile se-aude un vaiet
Al sufletelor noastre pribegite,
E-atâta întuneric ,dă-mi un opaieţ,
Să lumineze calea iubirii neadormite.

Fitilul să fie din al Ariadnei ghem,
Seul să ardă încet cu flacără plăpândă,
Din zările-ntortocheate spre mine te chem;
Hrăneşte-mi viaţa de dragoste flămândă.

Elena Mândru

09.05.2015

Floare sălbatică...:**

Îmi zâmbeşti de dincolo de geam.
îţi simt privirea dorită de-alinare,
E atât de greu amarnica depărtare,
să-ţi văd făptura şi-n braţe să te am.

Prăvăliţi pe iarba necosită,
privi-vom cerul albastru fără de nori.
Mi-ai pune-n păr o garofiţă sălbatică ,
ne-am iubi sub clar de lună până-n zori.

Ah ,ce frumos te iveşti de dincolo de zare !
cu braţele deschise te-aştept la capăt de drum,
Acolo-i orizontul iubirii nerăbdătoare,
şi tot ce-a fost poveste,fi-vor foi de album .

Elena Mândru
 04.06.2015

Ploi şi ploi...:**

Ploaie de primăvară întârziată
Toarnă-n ropote ca niciodată,
Când pământul cere gura de apă
Secetos ,rădăcinile-şi adapă.

Ploi şi ploi ce nu-s la fel ca noi,
Tu te bucuri ca un copil în noroi,
Eu mă-ntristez pentru florile de meri,
Nu voi mai saruta nicicând copacul de ieri ..

Ridic ochii rugători spre cer,
Norii îmbufnaţi poate pier,
Să-mi trimită iubirea înecată
De-atâta ploaie, prea întârziată.

   Elena Mândru

 09.04.2015

Aprilie plângând ...**

În loc de un zâmbet frumos
Aprilie plânge zgomotos.
Ochi întunecaţi pentru ziua de ieri,
Par suflet rupt în bucăţi spre nicăieri.

Se-ngrămădesc valuri de lapoviţă şi ploaie,
Pe firavul trup,gânduri pângărite
De naivitatea iubirii nesfârşite,
Surâs pierdut prin lacrimi şiroaie.

Ce mai poţi salva când cerul se-mpotriveşte ?
Până şi soarele rapid se fereşte
De-atâţia nori cu surplus de apă,
Inima secată de dor se adapă ..

 Elena Mandru

02.04.2015