Când nici n-aflasem ce-i iubirea
O vârstă fragedă aveam
La șaptezeci de ani vedeam
Doar o bătrână-n toată firea
Când am făcut apoi ,,unirea,,
Visând la nunta ca-n povești,
Crezut-am c-ai să mă uimești
Și am să prind chiar..nemurirea.
Mă-ndrept spre valea bătrâneții
În pași mai grei ,nu de balet,
Căci viața este trecătoare
Iar timpu-a fost un bun altet
Și dus-au anii tinereții
Mereu rămân o visătoare !