Diamantul iubirii

O lacrimă ce curge din albastrul ochilor,
Îmi spală supararea sau dă luciu fericirii,
O las sa se prelingă pe mladiţele brazilor,
Să fie veşnic verde legământul iubirii.

Ca o lacrămioară culeasă din padurea-ntinerită,
Eman parfumul ce te-mbată până la delir,
Ai palpitaţii de emotie ,oh ,da,din ziua menită
Să ne vedem ,şi-ai încuiat sărutul într-un potir.

Îţi dărui diamantul rostogolit din ochii umezi,
Mă simt copleşită de iubirea-ţi plină de tandreţe,
E-un farmec aparte,nu poţi sa-l colorezi...
Câte carate are ..nu stiu ,e unicat ,e o mandreţe !

  de Elena Mândru

   30 apr.2012

Boboc de viaţă..**

Mă bucur în tăcere şi-s jucăuşi ochii mei,
Când ţi-aud glasul ce mă-nfioară...
Ca şi atunci, când prima oară
Răpuşi de emoţie,ne-am întâlnit pe alei.

Cu viteza luminii aş pătrunde ca un laser,
Prin peretele de stâncă ce ne desparte,
Aş smulge bucăţile de piatră, să intre aer
Şi suflul lui să ne unească dorurile-ndepărtate.

Cu inocenţă de copil ,un boboc al vieţii nedeschis,
M-am întors cu faţa la tine ca la soare,
Când mă alini,petalele mă dor.. şi-n vis,
Se-mprăştie parfumul celei ce-am devenit ,o floare.


  Elena Mândru

  21.04.2012

Gânduri şi iluzii..**

Vulcanic eman o avalanşă de gânduri şi iluzii,
Ca-n labirintul serului pus în perfuzii,
Îmi zboară mintea-n zări îndepărtate,
Şi-mi clocotesc multiple dorinţe de libertate.

Doar pentr-o clipă m-am oprit , unde s-o apuc?
Îmi şterg ochii înlăcrimaţi ,întrebători,
De-aş şti călătoria vieţii ,încotro mă duc,
Aş avea puterea să mai caut alţi zori ?

Sunt o mică stea ce ţi-am pus-o în palme,
Să-ţi încalzeşti buzele la strălucirea ei,
M-am desprins cu greu de pe cer , să nu se sfarme,
Prinde-o pe arcadă,să nu mă calci sub paşii grei.

Ah, o adâncă dragoste ce tu mi-o porţi,
De-mi spui ades sau rareori,o simt...

Sufletele noastre-s împreună cu aceleaşi torţi,
De amânam unirea ,ele-s hărăzite şi nu se mint.

   Elena Mândru

   20 apr.2012

Orizontul fericirii **

Privesc zorii ce-mi bat în geam
Uitând cum trece timpul şi-mi imaginam
Emotive inimi la prima întâlnire,
Privirile mute şi dilatate de uimire .

Pe calea neumblată unde-am găsit iubirea,
În jur numai hăţişuri şi-n faţă doar speranţa,
Visul de-mplinire a fost ca şi făclia,
Diamantine sclipiri te pătrund, scăzând distanţa.

E sfânta taină a iubirii păstrată în tăcere,
Cuvintele de dor scrâşnind de durere,
Şoapta buzelor arse-n adânci mistere,
Imagini pe retina-n aşteptata mângâiere.

Îţi simt licoarea dragostei ce te ostoieşte,
Un fel de anestezie ameţindu-te ca vinul pelin,
Pătrunde-mi porii şi calea-mi netezeşte,
Şuvoaie de fierbinţi săruturi,să-nec orice suspin.

   Elena Mândru

   19 apr.2012

Secunda iubirii **

Ca un fluture de noapte zbor spre visele tale,
De te culci mai tarziu,cheamă-mă..
Cu un pahar din seva iubirii scoasă din petale,
Împrăştie pe valea văzduhului şi prinde-mă.

Doar o secundă aştepţi nerăbdător să vină,
Te repezi la clepsidră ,ca firul de nisip să nu cadă,
Nici nu-ndrăznesti să aţipesti,să nu intervină
Somnul de-o clipă şi timpul să mă piardă.

Tristeţea din adâncurile sufletului,

E invizibila, pe faţă inundă veselie.
Doar tu ştii că nu pot da cu fond de ten gândului,
Să-mi împartă secunda iubirii, felie cu felie.

   Elena Mândru

      18 apr.2012

Secunda iubirii **

Ca un fluture de noapte zbor spre visele tale,
De te culci mai tarziu,cheamă-mă..
Cu un pahar din seva iubirii scoasă din petale,
Împrăştie pe valea văzduhului şi prinde-mă.

Doar o secundă aştepţi nerăbdător să vină,
Te repezi la clepsidră ,ca firul de nisip să nu cadă,
Nici nu-ndrăznesti să aţipesti,să nu intervină
Somnul de-o clipă şi timpul să mă piardă.

Tristeţea din adâncurile sufletului,

E invizibila, pe faţă inundă veselie.
Doar tu ştii că nu pot da cu fond de ten gândului,
Să-mi împartă secunda iubirii, felie cu felie.

   Elena Mândru

      18 apr.2012

Cenusăreasa ^^

Cenuşăreasă sunt făr-un papuc,
Alerg despletită noapte de noapte,
În toate zilele ce vin ,să mai apuc,
Să-mi dai condurul legat cu cele două şoapte.

Sunt eu cu un trecut ce n-as vrea să-l uit,
Sunt eu cu un prezent ce-l trăiesc cu tine,
De nu eşti lângă mine,doar gându-mi aparţine
Şi-un dor nevinovat suspină îndelung ,tăcut.

Ziua de ieri am uitat-o într-o pagină îngălbenită,
Vreau să renasc, să mă hrănesc cu fericire,
Atât de fragedă iubire, la ceas târziu venită :
Suntem doi porumbei ce zboară spre nemărginire.

   Elena Mândru

   17 apr.2012

Fantezie **

Aş vrea să fiu o rază de soare ce nu moare,
Doar în amurg aţipeşte pentru mâine,
Să dea dimineţii culoare şi zilei splendoare,
Şi din negura nopţii să facă albăstrime.

O muzică ce-ncântă făptura-ngândurată,

Vioara sufletului sunt,atinge-i coarda
De plânge,să-i săruţi nota sol pe gama înflorată,
Şi măngâie-i struna ,alta-i va fi soarta.


 Până mai ieri plutea în aer un mister,o fantezie,
Ca o nalucă apărută de niciunde şi totuşi vie.
Din glumă am trecut în dansul iubirii ,o feerie,
O anonimă-s şi mă iubeşti dintr-o mie.

   Elena Măndru

     10 april.2012

Ultimul popas **

Cu paşii lunecând aiurea pe malul mării,
Pe zeci de pietricele să-mi mângâie pielea,
Dau frâu dorurilor în marşul căutarii,
Speranţele-mi spun, că se va-ntămpla aevea.

Sunt marea cea mare de-i lungă şi lată,
Eşti valul ce mă-nlănţuie-n valsul iubirii,
Mă-nalţi şi mă cobori, ca pe-o acrobată,
Cu tot cu peşti şi scoici într-un vals ca mirii.

Esti ca nisipul ce mă arde. o crudă plăcere,
Lipindu-se pe trup în mii de nestemate,

Uităm de tot ,dansăm cât mai departe,
Dar ultimul popas va fi... o candidă tăcere.

   Elena Mândru

     06 aprl.2012

Miros de primăvară **

Un cor de păsări prin pomii scuturati de ţurţuri,
Ciripesc mugurilor să plesnească-n floare.
E mirosul de primăvară ,fâlfâit al aripilor de fluturi,
Zbor de porumbiţe fericite că iarna nu mai doare.

Răsună un cântec vesel din izvorul nesecat,
Cu apa lină şi răcoroasă pentru o iubire fierbinte,
Sărută pământul mustind de iarbă verde şi aplecat ,
Te prelinge-n al meu suflet să-ţi şoptesc atâtea cuvinte.

Ca o inimă de munte ce zvâcneşte-n mine,
Ies aburi din adâncuri spre piscuri solare,
Imbraţisării pădurii îi fac plecăciune:
Potecile şerpuiesc prin iarba-nrourată ca nişte fecioare.

    Elena Mândru

    05 aprl.2012

.

Suflete tăcute ...**

N-am număr câte zile şi nopţi de frământare,
Pentru o dragoste curată şi fierbinte,
Cu lupte lăuntrice şi-atâta cugetare,
Inima şi sufletul nu ne poate minte.

Mă simt ca o scrisoare nedesfacută,
Ce zace uitată într-un ungher,
Doar plicul ştie cât sunt de tăcută,
Că iar va trece înc-un an stingher.

Aştept să vină ziua ca pe-o răsplată,
Să se reverse peste secretul bucuriei.
Privesc încrezătoare spre iubirea curată,
Să-ţi dăruiesc sublima clipă a veşniciei.


   Elena Mândru

       04 aprl.2012

Şansă sau destin...**

Morman de piscuri şi vaduri numite destin,
Trecutul e apa secată-n deşert,
În arca iubirii inimile ne susţin
Şi-n măreţia libertăţii vor canta în concert.

Ţintită-i privirea captivă spre depărtări,
Ghemuită după genele umbrite
De dorul măcinat al dulcei chemări,
Ca ziua şi noaptea, contopite.

Cânta-voi iubirea în suavele versuri,
Un vis adevărat trăit în  fiecare zi,
Doar timpul ne va da răspunsuri,
Dacă va dăinui sau se va şubrezi.

Am sufletul pus în faţa unei şanse.
Aprinsă e lumina în calea iubirii,
Ori a destinului  cu-atâtea avalanşe
De sentimente,stări confuze şi teama împlinirii.

   Elena Mandru

    02.april.2012