De mergem pe munte sau pe vale,
Nemărginirea lumii ne e hotar,
Raza de soare e-o dungă de cărare.
Tot plânge iarba ce nu trebuie călcată,
Mă iartă te tog ,nu mă ucide
Tu pământeanule ,păstrează-mă curată,
De vrei să mă mai vezi ,decide...
Cu toţii aşteptăm un licăr de lumină,
Preţioasa scăpărare de chibrit,
Pe drumul vieţii iubim clipa senină,
Şi ne-agăţăm de firul ghemului prin labirint.
02.01.2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu