Pădure virgină cu verde crud,
mă-nchin la tine ca la o icoană,
îmi înfaşori cu frunze trupul plăpând,
să-mi întăreşti inima până la toamnă.
Mă pătrunzi până-n adâncuri,
îmi răscoleşti văgăuni neştiute,
venele-s precum cărările bătătorite
şi mi le cureţi cu aerosoli în mii de picături
Codiţe din nervurile frunzelor,
evantai din adierea vântului,
coroniţă din bobiţele lăcrămioarelor
gata-s pregătită să fiu mireasa soarelui .
Elena Mândru
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu