Să caut o cărăre spre mintea-nceţoşată,
Ochii mă dor de-ntuneric şi mi-e greu,
Scotocind să găsesc umbra-ţi încovoiată. .
De-aş putea o rază să culeg,
Să-mi lumineze faţa împietrită,
Desculţă pe cioburi de sticlă să merg,
Mereu să-ţi fiu perechea ta iubită.
O pală de vânt de mi-ar smulge
Ascuţitele rădăcini din mine,
Scrâşnind din dinţi, durere aş strânge,
Ecoul sufletului să-l auzi, strigându-te pe nume !
de Elena Mândru
16.08.2011
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu