cum ai lasa un pat răvăşit sau un vis.
Îl văd scris peste tot,adulmecându-mi paşii,
priponindu-se pe cerul ochilor albaştri.
În gustul din gură şi-n tot universul
sufletului meu l-ai împrăştiat,
încercând în zadar să-l decupez
din gândurile învălmăşite.
Nu mă pot dezlipi de el
ca de un nume oarecare,
Pentru că ai descuiat strigătul lăuntric,
Le-ai aşezat lângă inima ta în loc de artere,
devenind în vis ,suflete pereche .
de Elena Mândru
06.06.2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu