joi, 31 mai 2012

Nisipul din clepsidră *

Mă uit la clepsidra din faţa  mea,
Cel ce ne-a creat a pus şi nisipul,
Oricât ne-am lupta, totu-i aiurea,
De la El n-o să aflăm timpul.

Privesc marcată de-o linişte amorfă,
Clepsidra-mi vine să o sparg.
Îs socotită de soartă ca o marfă
Cu preţul fix,ca mărgele colorate pe-un şirag.

Pe cerul vieţii apar nori negri
Şi când aţa s-a rupt, orice culoare devine gri,
Ce să mai aştept ,din gri devine pământie,
Nimic n-o să mai ştiu ,intru în amnezie ....

       Elena Mândru
          16.05.2012

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu