Năvală cu iubire ţi-am intrat in viaţă,
Ca o drumeaţă zdrenţuită ,cu sălbăticire
Ni s-au întâlnit durerile pe cerul gri de ceaţă,
Sorbindu-ne scântei de fulgere cu fericire.
Prin urme troienite te-am gasit într-o primăvară,
Ieşindu-mi în cale un copac dornic de frunze,
Pe coroana ta goală eram ca o dulce povară,
Încălzindu-ţi trunchiul cu sânge cald din buze.
Ca un răspuns la ceva ce cautai şi nu avea nume,
M-ai primit întâi ispitind o făptură rece cu sclipiri,
Ţi-ai colindat gândurile cu întrebări anume
Şi ai aflat că sunt chemarea dornicei iubiri.
Elena Mândru
05.09.2011
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu