Dragobete day *

A fost  odată ca niciodată
O mare zi de sărbătoare,
Băiatul puse de-nsurătoare
Şi fata se vedea măritată.
Dragobete se numea această zi,
Care a ţinut pană mai deunăzi,
De dragoste pur românească.
De când avem capitalism ,
A început să stânjenească.
Avea miros de opincuţe şi bundiţă,
De iţari ,cuşmă şi chimir.
Acum nasul se cârneşte de zici că-i de cimitir.
Şi-n loc de Dragobete,i se spune Valentine day,
De prin lume adunată şi înfiptă în condei.
Neaoşul mai bătrâior zise  ,unde dai şi unde crapă,
Că povestea românească-i digerată ca o ceapă.

     Elena Mândru